Adresa: str. Principală nr. 158, 407460 Recea Cristur, jud. Cluj

Tel.: 0264-227.528 Fax: 0264-227.526 Email: primarierecea@yahoo.com
Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Tursim

În zona Nord-Vest, prin relieful diversificat, se dorește o valorificare a resurselor naturale, materiale, umane, tradiții istorice și interculturale în scopul unei dezvoltări susținute a turismului. Dezvoltarea turismului în pensiuni depinde de caracteristicile specifice ale fiecărei regiuni, folclor, regiuni etnografice și produsele agricole. 
Turismul și agroturismul sunt activități generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a comunei Recea Cristur, datorită peisajelor, ariile semi-naturale și ospitalității locuitorilor acestei zone. Potențialul dezvoltării acestui sector este dat de conservarea tradițiilor, culturii, a specialităților culinare și a băuturilor precum și diversitatea resurselor turistice rurale. Este necesar un proces de modernizare, dezvolare și inovare pentru turismul acestei zone, precum și creare de servicii turistice moderne și competitive. Activitatea de turism este afectată de lipsa organizării, promovării și diseminării informațiilor. 
Comuna Recea Cristur prezintă potențial turistic, dar din lipsa fondurilor pentru reabilitare și a dezinteresului statului, obiectivele turistice s-au distrus parțial. Poziția geografică a comunei favorizează dezvoltarea turismului,  prin diversitatea peisajului (dealuri, munți, văi). Comuna dispune de două monumente istorice  de o deosebită valoare istorică, care trebuiesc restructurate,  obiceiuri gastronomice și tradiții populare care îmbrăca forme aparte,  manifestări artistice și culturale. 
Menținerea identității culturale trebuie să includă câțiva factori, cum ar fi educația și consumatorii de cultură. Protejarea moștenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce privește dezvolarea turismului în această zonă, ca modalitate de promovare a satelor din Recea Cristur, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiștilor, dar și asupra populației locale.

Infrastructura comunei este foarte puțin dezvoltată, nu există o bază de cazare înregistrată. 
Pe teritoriul comunei se întinde  o suprafața de 1.792 ha de pădure, care poate fi exploatată prin mijloace și metode specifice, pentru a transforma acea zonă într-una de interes turistic. Peisajul bogat, moștenirea unei flore și faune deosebite a acestor păduri sunt bunuri de preț pentru ecotursim, cu un potențial exploatabil bazat pe valori autentice. Activitatea de vânătoare reprezintă, de asemenea, o sursă de venit atât prin produse (carne, animale și trofee), taxe, concesionari, cât și servicii asociate, dacă sunt exploatate în mod rațional.  
Prin accesarea fondurilor structurale, comună poate beneficia de importante sume de bani pentru proiecte care au ca și scop dezvoltarea turismului/ecoturismului în zonă. Posibilitățile de dezvoltare sunt nenumărate: îmbunătățirea căilor de acces, construirea spațiilor de cazare, dezvolatrea unui centru sportiv, a unui camping, construirea unei pârtii de schi, amenajarea unui patinoar,  a unor bazine cu apa caldă.. Toate acestea atrăgând după sine un flux mai mare de turiști și totodată de investitori, fapt care duce  la dezvoltarea economiei comunei. 
Reabilitarea monumentelor istorice, îmbunătățirea (construirea) spațiilor de cazare, îmbunătățirea cailor de acces la toatea aceste puncte turistice, va face ca  numărul de turiști să crească. 
În aceste zone se poate dezvolta turismul prin cearea unor pensiuni agro-turistice. Ridicarea pensiunilor va respecta normele în vigoare și vor fi conforme cu standardele Uniunii Europene. Printre serviciile oferite de pensiuni se pot include: teren de sport, tenis de masă, foc de tabără, închirieri de ATV-uri, piscină acoperită, minipiscină, jacuzzi (temperatura apei 26-28 grade), saună, solar, sală de fitness, masaj, paintball, trasee turistice în munți, sală de internet, etc. 
Locațiile pentru realizarea unor pensiuni turistice și agroturistice vor fi atent selectate pentru ca acestea să satisfacă cele mai exigente dorințe ale viitorilor clienți/beneficiari. Prin programele turistice, care vor fi puse la dispoziția clienților, se va urmării informarea turiștilor despre frumusețile fiecărei țări pe care doresc să o viziteze, obiceiurile și tradițiile specifice popoarelor respective.  Toate aceste lucrări se pot realiza prin parteneriate, asocieri etc.

Promovarea tradițiilor și a obiceiurilor românești, organizarea de activități artistice specifice zonei, promovarea gastronomiei specifice- toate împreună duc la dezvoltarea turismului în zonă. 
Una dintre oportunitățile de dezvoltare a turismului în comuna Recea Cristur este construirea unui parc - Parcul Aventura, în incinta comunei care ar aduce numai avantaje. În primul rând, în prezent, în România nu există un asemenea centru, ceea ce ar însemna că numărul turistior în această zonă va crește fabulos, nu numai datorită persoanelor din împrejurări, cât și din toată țara.  
Comuna se bucură de un spațiu foarte mare, de pădure, de aceea în interiorul parcului se pot desfășura o sumedenie de evenimente distractive: plimbări cu ATV, biciclete, trenulețe, de ce nu și bărci, dacă localizarea parcului ar fi în apropierea unui lac, chiar unul artificial. Din închirierea acestor elemente, comuna ar beneficia de un profit substanțial. Se poate percepe și o taxă de intrare, care de asemenea atrage după sine un nou profit.

Mai multe detalii gasiți pe pagina de internet a Centrului de Informare turistica Recea Cristur accesand link-ul următor: http://info-receacristur.ro/ 

13 February 2018
Date demografice

DATE DEMOGRAFICE

Exportă PDF - Date demograficeTipăreşte pagina - Date demograficeTrimite unui prieten - Date demografice

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Recea-Cristur constituia 1594 persoane, 17.19% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 18.0 locuitori/km2.

La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 1701 locuitori, 48.38% bărbaţi şi 51.62% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 14.05% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 44.68% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 19.2 locuitori/km2.

Mai jos se prezintă structura populaţiei pe sexe şi vârstă, după limba maternă, precum şi după etnie şi confesiune în comună conform recensământului din 2002.

 

Populaţia pe sexe şi vârstă în comuna Recea-Cristur la recensământul din 2002:

GRUPE DE VÂRSTĂ         AMBELE SEXE        BĂRBAŢI                           FEMEI     
Nr.persoane% faţă de totalNr. persoane % faţă de totalNr. persoane% din total
  SUB 15 ANI23914.05%109 6.41%1307.64%
  15-59 ANI70241.27%37121.81%33119.46%
 60 ANI SI    PESTE76044.68%34320.16%41724.51%
TOTAL1701100.00%82348.38%87851.62%

 

Structura etnică a populaţiei în comuna Recea-Cristur la recensământul din 2002:

ETNIENR. PERSOANE%FAŢĂ DE TOTAL
ROMÂNI 1518  89.24 %
MAGHIARI13  0.76 %
ROMI169  9.94 %
GERMANI 0.06 %

 

Structura confesională a populaţiei în comuna Recea-Cristur la recensământul din 2002:

 

CONFESIUNE/RELIGIENR. PERSOANE% FAŢĂ DE TOTAL 
ORTODOXĂ 1565 92.00 %
ROMANO-CATOLICĂ0.41 %
REFORMATĂ11 0.65 %
PENTICOSTALĂ86 5.06 %
GRECO-CATOLICĂ15 0.88 % 
BAPTISTĂ0.12 %
ADVENTISTĂ DE ZIUA A VII-A0.06 %
ALTĂ RELIGIE10 0.59 %
FĂRĂ RELIGIE0.24 %

13 February 2018
Economia

În cadrul comunei economia este precară, majoritatea populației fiind inactivă, media de vârstă fiind de 58 de ani. Procentul populației active este de 45 %, iar rață șomajului de 6%. 
În comună Recea Cristur există 15 asociații familiale. Există parteneriat public pentru Grupul de pompieri cu Primăria Panticeu, pentru salubrizare cu Salpresul, pentru ecarisare cu Protan SĂ. 
Pe raza comunei există 12 puncte comerciale principala activitate fiind comerțul. 
La nivel de comună principala activitate este cultivarea terenurilor și creșterea animalelor, existând o firmă cu profil agricol în satul Escu. 
In Recea Cristur nu există mijloace proprii de transport în comun, nici unități bancare, farmacii sau stații de benzină. 
Rezultatele analizelor efectuate au evidențiat faptul că, cu cât dimensiunea gospodăriei este mai mare (un număr mai mare de membri), cu nivel de eductatie redus, care nu sunt salariați, pensionari sau patroni și cu cât suprafața de teren agricol pe care o au în proprietate este mai mică, cu atât mai mult crește rîsul sărăciei gospodăriei.  Suprafața medie deținută de fiecare localnic este de 5 ha. Această relație între sărăcia gospodăriei și nivelul de dezvoltare al localității reflectă în mod obiectiv gradul de dezvoltare al comunei, prin urmare necesitatea dezvoltării economiei comunei și îmbunătățirea tuturor factorilor care influențează modul, calitatea și condițiile de viață ale localnicilor: agricultura, infrastructura, economia, socialul. 
Agricultura, creșterea animalelor, industria casnică și meseriile sunt dintre cele mai însemnate activități de bază desfășurate în cadrul comunei. 
Economia slab dezvoltată din România, respectiv salariul mediu aflat sub media salariului din Uniunea Europeană, a constituit unul din principalele motive ale emigrării populației tinere din țara noastră, ceea ce a dus la un dezechilibru al forței de muncă mai ales în zonă rurală. O data cu integrarea României în UE prin programele de postaderare s-a avut ca și obiectiv dezvoltarea economiei cu precădere în mediul rural, urmărind reîntoarcerea emigranților prin programe de instalare a tinerilor fermieri.  
Pentru realizarea activităților de bază din cadrul comunei este necesară forță de muncă aptă pentru îndeplinirea acestor lucrări, adică în mare parte forță de muncă tânără. 
În prezent agricultura se realizează, în mare parte, prin tehnologii învechite și necesită un timp relativ lung pentru procesare, iar pentru sporirea economiei din cadrul comunei aceste tehnologii trebuie să fie modernizate și să utilizeze forță de muncă adecvată. Terenurile agricole au în cea mai mare parte un nivel relativ redus de poluare, deoarece lipsa posibilităților financiare ale țăranilor nu a permis practicarea unei agriculturi intensive, bazate pe folosirea în exces a substanțelor chimice poluante pentru sol și pentru apele freatice și de suprafață. Această situație prezintă avantaje în contextul creșterii importanței produselor alimentare, ecologice, precum și a mediului înconjurător sănătos

Agricultura ecologica reprezinta o solutie la cele doua probleme pentru acest sector: satisfacerea cererii pentru produse naturale, si diversificarea sectorului agricol, in contextul general al protectiei mediului.

In partea de nord-vest a tarii, zona in care se afla situata si comuna, culturile specifice sunt cele de cereale. Cu toate ca zona se preteaza pentru pomicultura, aceasta nu este exploatata indeajuns. In acest sens se pot realiza parteneriate / colaborari cu investitori straini privind realizarea unor centre de colectare a produselor agricole traditionale, care vor urma a fi comercializate atat pe teritoriul tarii noastre cat si pentru export.

Prin intensificarea productiilor si exploatarea terenurilor agricole cu tehnologii moderne, ecomonia poate sa se dezvolte semnificativ in cadrul comunei. Cresterea economiei poate fi si rezultatul unor investitii majore prin crearea de locuri de munca pentru locuitori.

Conform legislatiei in vigoare, posesorii de animale trebuie sa acorde atentie ingrijirii acestora pentru a obtine productii de calitate. Animalele existente trebuie identificate si inregistrate prin crotaliere (cerceii, etichetele de inregistrare aflate pe urechile animalelor). Taierea animalelor pentru larg consum trebuie facuta cu respectarea conditiilor de igiena (taierea in abatoare), iar animalele pentru consum propriu se pot taia prin metode traditionale.

Fermele de ingrasare, de crestere a animalelor nu pot sa tina pasul cu normle stabilite de legislatie, deoarece au tehnologie invechita, iar spatiul destinat fermei este relativ mic in raport cu numarul de animale existente. Totodata nu exista ferme si abatoare care sa corespunda noprmelor stabilite de Uniunea Europeana.

Din pacate aceste metode nu sunt respectate in totalitate in cadrul comunei, neexistand abatoare si ferme care sa corespunda normelor stabilite de Uniunea Europeana.  Prin investii majore care asigura crearea de abatoare si ferme, respectiv a locurilor de munca specifice, ecomonia comunei se poate redresa.

O dezvoltare a economiei se poate realiza si prin deschiderea diverserselor magazine / unitati comerciale, agentii bancare, etc, adica prin acceptarea in cadrul pietei a investitorilor.

Pe cat este de important a avea o economie dezvoltata pe atat este de importanta atragerea, respectiv mentinerea investitiilor pe piata interna a comunei. Investitiile reprezinta surse sigure de dezvoltare economica a zonei atragand atat forta de munca cat si interes asupra acesteia.  

O sursa diferita de a dezvolta economia este producerea de energie electrica din surse regenerabile, care in momentul de fata este considerat a fi un obiectiv primordial pentru dezvoltarea tarii. In partea de Nord-Vest a Romaniei se regasesc diverse resurse pentru a realiaza aceste lucrari, cum sunt: biomasa, biocombustibili, eolian, geotermal, microhidro, pompe de caldura, solar. Astfel in comuna se pot crea centre de producere a energiei electrice din surse regenerabile, energie care poate fi utilizata pe plan national (investitii sustinute de fondurile structurale).

Datorita faptului ca aceste centre sunt costisitoare, investitiile fie se vor realiza prin parteneriate private fie prin asocieri cu Administratia Locala.

Prioritar pentru dezvoltarea economica a comunei Recea Cristur si implicit pentru cresterea calitatii vietii locuitorilor, este dezvoltarea turismului si a industriilor conexe. Astfel în comună se pot crea centre de producere a energiei electrice din surse regenerabile, energie care poate fi utilizată pe plan național (investiții susținute de fondurile structurale).

Datorită faptului că aceste centre sunt costisitoare, investițiile fie se vor realiza prin parteneriate private fie prin asocieri cu Administrația Locală.

Prioritar pentru dezvoltarea economică a comunei Recea Cristur și implicit pentru creșterea calității vieții locuitorilor, este dezvoltarea turismului și a industriilor conexe.

13 February 2018
Istoricul localității

Existenţa comunităţilor umane de la Recea Cristur este atestată încă de acum şase milenii, prin aşezările neolitice de la Căprioara („Selişte"), Ciubanca („Valea Popii") şi Ciubăncuţa („în faţă"). O aşezare eneolitică este semnalată la Eseu („Zăpadea"), iar altele, din epoca bronzului, au fost semnalate la Ciubanca şi Căprioara. De asemenea, un număr de descoperiri arheologice întâmplătoare confirmă existenţa pe teritoriul localităţilor Recea Cristur („Ambruş") şi Căprioara („Selişte") a unor aşezări romane.

Cea mai veche parte a localităţii, Recea, este formată în zorii evului mediu, denumirea sa provenind din termenul slav reci, cu avea semnificaţia de „şanţ (de hotar)". La Recea se afla hotarul unui cnezat de vale al evului mediu timpuriu, ai cărui locuitori erau însărcinaţi cu paza graniţei.

Pe teritoriul localităţii existau, până în secolul al XV-lea, două localităţi distincte, atestate documentar la 1320. În Recea (Reche) îşi avea reşedinţa un nobil pe nume Paul, poate un urmaş al vechilor cnezi locali. Potrivit indiciilor de care dispunem, vieţuia aici si o populaţie românească. Cristur (Keresztur) avea, în 1332, o parohie catolică cu hramul Sfintei Cruci. Pentru Recea nu exită o asemenea menţiune, aşadar putem crede că localitatea era două ortodoxă . Cele două localităţi s-au unificat ăn cursul secolului al XV-lea, o primă atestare documentară a acestei unificări datând din anul 1478.

Satul Elciu se bucură de o foarte veche atestare documentare medievală (Wess- cel 1230) Îi urmează  Osoi şi Ciubanca (1314),  Escu şi Jurca (1378),Căprioara (1461), Pustuţa (1199) şi Ciubăricuţa (1554). Ciubăncuţa, sau Ciubanca de Sus, a fost formată, prin roire, în secolul al XVI-lea, de locuitorii din Ciubanca (denumită în trecut şi Ciubanca de Jos). La fel a apărut Pustuţa, la sfârşitul secolului al XV-lea, constituită prin roire de locuitorii din Olpret (Bobâl- na). Localitatea Căprioara este menţionată, în 1461, în registrul localităţilor care trebuiau să achite cincizecimea oilor, dovadă a faptului că satul avea o veche organizare românească.

13 February 2018
Clima

Comuna Recea Cristur  beneficiază de un climat continental moderat. Ca urmare, în timpul iernii predomină pătrunderile de natură maritim-polară sau maritim carpatică din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest.

Temperatura medie anuală este în jur de  8.3 °C, cu mici diferențe între regiunile joase și culmile dealurilor legate de gradientul termic de 0.5 °C - 0.7 °C/ 100 m.

Nivelul mediu anual al precipitațiilor sunt de cca. 600 - 700 mm.

13 February 2018
Relieful și vegetația

Zona este asezată din punct de vedere morfologic în regiunea dealurilor, altitudinea maxima este de 590 m în Dealul Măgurii.

În comuna Recea Cristur se regăsesc 9 tipuri de sol şi mai multe subtipuri toate grupate în 5 clase: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidroforme și soluri neevoluate (trunchiate). Conținutul humusului variază între 3-5%, iar ph-ul are valori între 5.0 - 7.0.

Vegetația comunei Recea Cristur  se încadrează în etajul pădurilor de stejar, iar dealurile înalte în partea inferioară a etajului de fag cu păduri amestecate. Învelisul ierbos este alcătuit din plante ce aparțin familiilor componente gramineelor,  leguminoaselor, cruciferelor, dintre care amintim paiusul, iarba vântului, firuța de livadă, etc.

Dintre speciile cinegetice întâlnim: iepurele, vulpea, mistrețul, lupul, căprioara, viezurele, veverița, etc. Pădurile adăpostesc o varietate largă de specii de păsări cum ar fi: cocoșul de munte, mierla.

În această zonă nu există rezervații naturale.

13 February 2018
Cadrul Geografic

Comuna  Recea-Cristur  este situată în nordul  judeţului Cluj şi se învecinează în nord cu comuna Rus si Zalha (judeţul Sălaj), în vest cu comuna Garbou (judeţul Sălaj), în sud cu comuna Panticeu, iar în est cu comuna Bobalna.

Comuna are în componenţă 9 sate, având suprafeţele de: Recea Cristur (14 kmp), Caprioara (7 kmp), Ciubanca (9 kmp), Ciubancuta (8 kmp), Elciu (11 kmp), Escu (7 kmp), Jurca (6 kmp), Osoi ( 12 kmp), Pustuta (6 kmp).

Satele aparţinătoare comunei Recea Cristur sunt aşezate la o distanţă faţă de centrul comunei astfel: Caprioara - 1km, Elciu - 9 km, Escu - 8 km, Jurca - 9 km, Pustuta - 8 km, Ciubancuta - 10 km, Ciubanca - 3 km, Osoi - 15 km.

În comuna Recea Cristur există 32 de km de drumuri comunale, din care 0 km asfaltaţi, 32 km neasfaltaţi, 21 km pietruiţi şi 11 km drumuri de pământ. Drumul judeţean 109 A tranversează comuna.

La nivel de comună nu există cale ferată, iar distanţa până la cea mai apropiată gară este de 30 km, în municipiul Dej. Cel mai apropiat aeroport este cel din Cluj Napoca la 45 km distanţă.

Comuna se intinde pe o suprafaţă de 7.619 ha.

Suprafaţa agricolă totală este de 5.449 ha din care păşuni naturale - 1.585 ha din care 611 ha în prorietatea primăriei iar 974 ha în proprietatea localnicilor, fâneţe naturale - 1.273 ha, teren arabil - 2.591 ha; iar suprafaţa neagricolă 2.170 ha din care păduri - 1.792 ha, ape - 41 ha, drumuri - 135 ha, curţi şi construcţii - 131 ha şi teren neproductiv 71 ha.

13 February 2018